Livia Ştefan, "re.volver" (poeme)

Sunt singură şi scriu ce îmi trece prin cap


fiecare bărbat are pe undeva prin stomac
o femeie care plânge cu sughiţuri
plânge pentru că este
femeia perfectă

***
se întâmplă să respir ŞI SĂ găsesc pământ sub unghii

***
creierul meu se modifică
precum luncile amazonului
doar foamea
rămâne mereu deasupra peisajelor

***
tata a fost:
- lăutar diletant;
- adolescent posesor de scrisori divers colorate depozitate în pod;
- morar entuziast;
- patron de bodegă şi mâncător de pateu de porc;
- iubitor de pisici;
- strungăreaţa care mă striga bubulina/pisilâna;
- băutor de şpriţ;
- pătimaş/ violent;
- moş gerilă, ulterior crăciun;
- îngrăşământ.

***
o femeie plânge cu sughiţuri şi provoacă ulceraţii

***
când se termină ziua
- şi fiecare zi se termină -
eu şi iubitul meu ne întoarcem
în cearşafurile noastre
ca soldaţii care
se întorc
mereu
în Vietnam

***
tu isuse
ne e foame
dă-ne peşti ca ăia
din arizona dream



re.volver


multe lucruri se întâmplă
vine toamna porţiuni de fund se dezlipesc şi cad
fundul singurătăţii ca fundul de tigaie
ca fundul de ocean
ca fundul de sac
şi în timp ce nebunii se joacă
pe autostrăzi
în timp ce toţi bătrânii cad
cu bicicletele
în timp ce pe fronturi oamenii continuă să-şi trimită bezele
prăjituri şi bucăţi de metal
pe stradă merge o fetiţă
de care nu se ocupă nimeni



Note

1.
ies afară
cerul
e un cur enorm
sub care mă sufoc

2.
mănânc bomboane
pe furiş
în rest sunt
generoasă.
după ce mă scarpin în cap
îmi adulmec degetele
şi mă uit la muncitorii care
pun ţevi pentru gaze

3.
în giurgiu sunt
multe fete frumoase
nu sunt asemenea lor
sunt doar o geacă neagră
care se rostogoleşte
spre birou
numai că eu visez color

4.
Gonzo mi-a zis
să nu mai stau ca
căcatu-n iarbă
şi am început
să fac câteva chestii
am încercat să fac un
căluţ din lut
avea picioarele din faţă
în spate era foarte interesant
pe urmă
n-am mai avut nimic de făcut
cu căluţul şi
ieri l-am aruncat la gunoi

5.
uneori
pe stradă
sau în lift
îmi vine în cap
codul numeric personal
şi mă gândesc că ar fi
drăguţ
să îmi cumpăr ceva

6.
oamenii
mă enervează
oamenii mă enervează rău
de tot

7.
aş vrea ca
în loc de egoism
să am un baros colorat



Zăpada este neagră “ca bluza unui miner”


mi-am vopsit părul
am mâncat un iaurt cu nuci
am băut nişte beri cu nişte oameni în sufragerie
şi am încercat să nu mă mai gândesc
la anul morţii.
pentru că mă gândesc la el în fiecare zi
pentru că fiecare an e un an al morţii
în care mă întreb şi eu ca şi ceilalţi
de ce
când merg pe stradă mă gândesc la ce văd pe stradă
iar pe stradă văd mormanele de zăpadă
neagră şi mi se face milă
şi mă gândesc la altceva



Poemul pentru tine


eu sunt femeia ta din giurgiu. eu sunt giurgiul şi
dunărea. pântecul meu este solul pe care se leagănă
lanuri de grâu. dragostea mea este ultima lumină aprinsă, ultima răsuflare.
dragostea mea este o bucată de lemn purtată de
apele dulci. părul meu ca o mahala,
ca o bandă de cuţitaşi.
în glasul meu asculţi câinii din giurgiu urlând
când ai insmnii.

eu sunt fetiţa cu pistrui pe care o visezi spre dimineaţă.
fetiţa în roşu de care îţi este atât de dor.



re.volver.3


iulie se va termina în curând şi uite că nu e deloc secetă
în fiecare noapte plouă
bate vântul şi grijile noastre mici
se fac şi mai mici
minuscule
pentru că afară sunt pandemii şi crize financiare
trebuie să ne gândim la toate astea înainte
trebuie să o lăsăm mai moale cu cancerul unuia şi altuia
cu stresul de la birou cu depresia şi divorţul
chiar şi moartea e doar un borcănaş de gem
ascuns în debara
atâta s-a micşorat totul
şi-a rămas doar o grăunţă de meteorit
la care te uiţi arareori când o mai admiră
prietenii veniţi în vizită



re.volver. re.volver


e 16:52 vreme variabilă duminică
şi în timp ce fiecare redacţie îşi pregăteşte
ediţia de luni dimineaţă în timp ce armele stau cuminţi
pe umerii soldaţilor iar bătrânii sunt vizitaţi la azile
de rude venite cu flori şi ciocolată
în timp ce se anunţă ca de obicei lucruri groaznice
de care să ne ferim până la sfârşitul vieţii
şi cineva uită gazele deschise
un motan doarme pe un pervaz anume
răsfăţat de soare şi nici că-i pasă



am venit pentru lucrurile obişnuite
a fost destul de greu trebuia
să suportăm praful pentru că era ziua prafului
şi cerul se transformase într-un câine mare murdar
călca pe lalele aşa mare şi gras
cerul era un câine urât
şi autobuzul nu mai venea

…
am intuit doar luna
în timp ce bucăţele de carne săreau pe tricou
şi încă auzeam praful cum se lovea de geam şi celălalt praf
lipit pe cerul gurii şi în nas
între blocuri florile pomilor toate plânse şi dezamăgite
sub o lună care nu se vedea dar era cu siguranţă acolo
o fâşie de carne a alunecat pe mochetă
uleiul sfârâia şi eram obosiţi şi cartofii erau stricaţi

…
nu aveam nevoie de nimic nu mai aşteptam decât viaţa
pe care să o începem şi
lucrurile obişnuite pentru care am venit cândva aici
dar am văzut anii care nu mai puteau ţine pasul
anii altora deja în care doar aşteptam i-am văzut
mai morţi decât mine
decât tata cel mai şters dintre toţi probabil
şi el încă un produs importat
aici între blocuri

…
vom merge la teatru unde ne vom deprima pentru că piesa o s-o ceară
vom fi istoviţi în drum spre casă şi eforturile actorilor vor bântui un timp în metrou
o să ne ghemuim într-un somn abia învăţat
somnul prafului în patul prafului şi cearşafurile prafului

…
când am strigat după lucrurile obişnuite
eram doar o fetiţă
aveam o colecţie de pixuri colorate
nu îmi spusese nimeni nimic nu se obosea nimeni pentru nimic
acuma a venit un timp în care cineva te spionează tot timpul
însă trebuie să fiu altfel acum în cea mai lungă zi
şi e greu



re.volver.2


copiii au hăinuţe frumoase şi scumpe
rochiţe cu flori şi animale de pluş care
se murdăresc prea repede
dar ei primesc bucuroşi în lumea lor incertă
petele şi alte lucruri ciudate pe care
le apasă cu degeţele jegoase
copiii au păr natural strălucitor cu
vârfurile sănătoase cu rădăcinile sănătoase
zgomotoşi în jurul adulţilor în jurul războaielor
şi în timp ce aproape toţi copiii şi
toţi mami şi tati dorm la 7 a.m.
pe trotuar în plină ploaie chiar într-o zi de luni
şi într-o baltă de covrigei decoloraţi
zace mort un câine urduros şi umflat
care oricum era mult prea bătrân şi care
oricum avea ochii deschişi.