5 iunie 2010

Cronică la ediţia XIV (XXII)

Claudiu Komartin: “Bună seară. Mă simt responsabil de întârzierea de zece minute, pentru care îmi cer scuze. Fără alte introduceri, avem o seară specială, inclusă în programul Târgului Naţional al Cărţii de Poezie, cu şase poeţi invitaţi, mă feresc să spun poete, consider că genul este lipsit de importanţă când vorbim despre poezie bună, poeţi din mai multe generaţii literare. Este vorba despre: Magda Cârneci, Rita Chirian, Ana Dragu, Diana Geacăr, Angela Marinescu şi Simona Popescu. După lectura primilor trei poeţi, propun un intermezzo dacă maestrul Aurelian Octav Popa, de faţă aici, este de acord.”

Claudiu Komartin: “Începem lecturile din această seară cu Magda Cârneci, poet şi teoretician de artă. A debutat în anii ’80, devenind în scurt timp unul dintre poeţii noştri cu o reputaţie şi un nume foarte bune. I-au apărut două cărţi în limba franceză şi una în limba engleză. Sunt foarte curios în legătură cu textele pe care ni le va citi în această seară, Magda Cârneci nu a mai publicat de ani buni în limba română o carte nouă de poezie.”
Magda Cârneci: “Mulţumesc, Claudiu, pentru invitaţie. Mi-am luat inima în dinţi şi vă voi citi un ciclu de poeme spirituale, scris la sfârşitul anilor ’90, dar n-am avut curaj să-l public. Au fost ani tulburi după ani de minciună.”
Claudiu Komartin: “Dvs. aţi scris şi poeme politice, cumva în linia lui Eluard, cum în literatura română nu s-au prea scris. Iar acum veţi citi poeme spirituale.”
M. Cârneci: “Ştiu şi poate părea ciudat, însă cred că poetul este un animal cu multe capete.”

Urmează lectura Magdei Cârneci, trei poeme: “O anunţare”, “Strigăt feminist” şi “Despre poemul înalt.”
Aplauze.

Claudiu Komartin: “Mulţumim. Rita Chirian a publicat acum patru ani un volum bine primit, pentru care a câştigat Premiul Mihai Eminescu pentru debut. De un an şi jumătate lucrează la altă carte, probabil o va şlefui atât de bine încât o va face nevăzută.”
Rita Chirian: “Voi citi o parte din poemele cuprinse în noul volum care va apărea anul ăsta. Am ales câteva poeme care sper să mă reprezinte şi să reprezinte şi cartea.”

Urmează lectura Ritei Chirian. Câteva titluri, selectiv: “Analgezicul cu efect imediat pe care-l înghiţi”, “Acum numai febra îţi dilată organele”, “Îţi privesc picioarele şi ele sunt două fetiţe înecate”, “După-amiaza curge ordonat ca textul unui oligofren”, “Creierul meu e un câmp...”, “Şi dacă vreodată au stiut despre ce e vorba”, “Mângâie-mă fiindcă aici nu se întâmplă niciodată nimic.”

După lectura Ritei Chirian, aplauze.
Claudiu Komartin citeşte un poem din volumul Păpuşa de ceară de Ana Dragu, apoi o prezintă pe autoare “o poetă de la Bistriţa care a venit să ne citească ceva.”
Ana Dragu: “Bună seara. Intenţionam să citesc şi poemul pe care l-ai citit tu, Claudiu. În seara asta vă supun atenţiei un poem din Păpuşa de ceară şi alte poeme noi.”

Urmează lectura Anei Dragu, poemele: “Când tu nu eşti”, “Primăvara e rău”, “Oamenii viitorului”, “Acum lipseşti din toate”, “Febra” şi “Păzitoarea”, “un poem mai lunguţ, în patru părţi”, după cum a precizat autoarea.

Aplauze.
Claudiu Komartin: “Domnule Aurelian Octav Popa, cum se potriveşte respiraţia poeziei cu respiraţia instrumentelor de suflat?”
Aurelian Octav Popa: “Nu ştiu.”
Claudiu Komartin: “Poate, totuşi, ne spuneţi.”
A. O. Popa: “Nu au nicio legatură. Muzica nu ilustrează poezia, nimic nu ilustrează. E vie, de sine stătătoare. Cum să le amestecam? Nu se potriveşte nimic.”
Claudiu Komartin: “Cum ne-am amestecat şi noi, în seara asta.”
Urmează recitalul condus de Aurelian Octav Popa, cu un repertoriu din barocul francez, un menuet semnat Jean Philippe Rameau.

Claudiu Komartin: “Vă mulţumesc. Vă reamintesc Institutul Blecher este un club de lectură care a fost înfiinţat în septembrie 2009, la o sută de ani de la naşterea scriitorului Max Blecher. Spre stupoarea mea, colegii mei mai tineri nu-i ştiau cărţile. Mă feresc să spun cenaclu, prefer să-l numesc atelier, un loc în care să se citească literatură bună şi să crească oameni tineri.”

Urmează prezentarea Dianei Geacăr, o poetă care în 2005 a câştigat Premiul Mihai Eminescu pentru debut cu volumul Bună, sunt Diana şi sunt colega ta de cameră.
“Anul trecut, Diana Geacăr a revenit cu Frumuseţea bărbatului căsătorit, volum despre care am vorbit de bine oriunde am avut ocazia.”
Diana Geacăr: “Bună seara. Citesc din Frumuseţea bărbatului căsătorit, din cele trei cicluri ale cărţii.”
Urmează lectura Dianei Geacăr, din secţiunile cărţii sale: “Frumuseţea bărbatului căsătorit”, “Ataşamente” şi “Dust bunnies.”
Aplauze.

Claudiu Komartin: “Intrat în timpul lecturii Dianei, domnul Dinu Flămând a fost pus pe fugă. Mă întreb ce-ar fi făcut în timpul lecturii doamnei Angela Marinescu, următorul nostru invitat. Angela Marinescu este unul dintre cei mai influenţi poeţi de astăzi. A publicat de curând un nou volum de versuri, Probleme personale, la editura Cartea Românească.”
Angela Marinescu: “Deci eu sunt un poet, uitaţi-vă bine la mine.”
Urmează lectura Angelei Marinescu, o selecţie din mai multe cărţi ale autoarei: Structura nopţii, Blindajul final, Îmi mănânc versurile, Parcul, Întâmplări derizorii de sfârşit şi Probleme personale.

Notă: Recitalul autoarei a fost deseori întrerupt de aplauze şi de entuziasmul Mirunei Vlada, ovaţionând: “Bravo, excelent.”
Întreruptă de aplauzele din timpul lecturii unui alt poem, Angela Marinescu a spus: “N-am terminat de citit poemul.”
De asemenea, înainte de poemul “Dar eu am o relaţie acută cu anumite mirosuri” (din Probleme Personale), Angela Marinescu a precizat: “este un poem pe care nu l-a citat nimeni.”

După alte aplauze care au urmat lecturii Angelei Marinescu, Claudiu Komartin a prezentat-o pe Simona Popescu, “o autoare care a intrat în manuale cu un roman şi o poetă mereu surprinzătoare/…/ ce a publicat destule volume de poezie şi eseuri.”

Simona Popescu: “Prefer să fiu poetă, nu poet. Doamna Angela Marinescu, am stat pe locul dvs. din sală cât aţi citit, acum stau din nou pe locul dvs.”
Angela Marinescu: “Mă simt onorată.”
Simona Popescu: “Noi două am fost invitate de Miruna Vlada să citim împreună la ora 3. Am spus – grozav, nu va fi nimeni. Între timp, s-au schimbat nişte lucruri, dar nu e rău deloc.”

Urmează lectura Simonei Popescu, fragmentul “My life” din cartea Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie, “un titlu nefericit, poate, interzis proştilor de orice fel. Unii s-au zburlit şi au aruncat în mine cu piatra. Mi-a convenit. Punct ochit, punct lovit.”

Notă: În timpul lecturii, autoarea a făcut diverse comentarii şi completări pe marginea textelor ei: “se pot citi de la sfârşit la început sau oricum”, “My life e construit din citate din cărţile mele”, “am publicat această carte la 37 de ani” etc.

După lectura Simonei Popescu, Claudiu Komartin încheie a XXII-a ediţie a Clubului de lectură “Institutul Blecher”, mulţumind tuturor pentru prezenţă.


A consemnat: Gabriel Daliş

Niciun comentariu: